În
luna iunie vorbim despre puterea transformațională a sfârșiturilor
de liceu și începuturilor de viață.
În ultima săptămână de
cursuri, pentru clasele a douăsprezecea, tradiţia şcolii cerea să
se organizeze o oră festivă, numită, după cum bine se ştie,
Ultimul clopoţel . La ea participă profesorii clasei,
directorul, alţi invitaţi, iar dirigintele strigă pentru ultima
dată catalogul şi chiar sună un clopoţel tradiţional, spre
aducerea aminte a celor prezenţi.
Pentru
elevi, Ultimul clopoţel este o experienţă unică. Ultimul clopoţel
se desfăşoară an de an sub semnul filmului "Liceenii".
Aşa se face că în mai toate clasele răsună: "Ani de liceu
cu emoţii la română/ Scumpii ani de liceu când la mate dai de
greu/ Ani de liceu când ţii soarele în mână/ Şi te crezi
legendar Prometeu…"
Știm
cu toții cât de importantă este seara banchetului de clasa a
XII-a, emoțiile care dau năvală la ultimul clopoțel, gândul că
poate sunt ultimele ore când colegii cu care ai împărțit bune și
rele în ultimii 4 ani sunt încă adunați în aceeași încăpere.
Cei
mai frumoși ani, ai adolescenței lor, s-au încheiat și de acum
încolo, ca tineri majori, vor trebui să ia viața în piept pentru
a-și croi un viitor.
Dragii
mei, doresc din suflet ca acest drum al vostru să fie presărat de
cele mai frumoase flori, cel mai frumos soare să vă lumineze
fiecare episod important al vieţii şi niciun nor să nu vă
umbrească fericirea.
Cu
siguranţă ziua absolvirii liceului este o bornă de unde puteţi
privi în urmă la drumul parcurs, mulţumiţi mai mult sau mai
puţin, dar pornind plini de speranţe spre viitoarele provocări.
Anii
de şcoală au fost asemenea anilor de ucenicie în atelierele unor
pictori. Până acum aţi învăţat să mânuiţi penelul, să
îmbinaţi culorile, să le folosiţi corect. De acum fiecare dintre
voi are în mână un şevalet, o pensulă şi multe culori. Depinde
de voi cum vă veţi „colora” viitorul. Vă îndemn să încercaţi
să pictaţi „Paradisul”. Iar dacă uneori eşuaţi sau între
visurile voastre şi realitate se deschide o prăpastie, nu
disperaţi, mergeţi înainte cu mult curaj şi încredere în voi.
Cu siguranţă se va ivi şi podul...
Cred
că în aceşti ani de liceu aţi învăţat că trebuie să vă
ascultaţi inima, că reprezentaţi ceva numai prin ceea ce dăruiţi,
că tot ceea ce realizaţi fără o motivare morală nu poate să
dăinuiască.
Astăzi,
sunteţi deja nişte mici oameni MARI. La fel de frumoşi, la fel de
inteligenţi, la fel de deosebiţi. Cu siguranţă, mult mai
curajoşi. Şi, uneori, cu dorinţa încăpăţânată de a rămâne
copii. Câteodată chiar reuşiţi.
Astãzi,
zâmbiţi! E ziua voastrã...e vremea voastrã! Va fi ușor, va fi
greu, depinde în foarte mare măsură de voi să ştiţi trăi
intens clipele de fericire şi să depășiți cu înţelepciune
necazurile.
Emoţiile
puternice de care aţi avut parte la început de drum când,
speriaţi, intrați pe porţile liceului – acel necunoscut ce vă
strecura în suflet străinul fior pe care abia acum îl înţelegeţi
cu adevărat - le simţiţi intens acum, din nou, în inimile
voastre.
Acum
aţi ajuns într-un moment crucial pentru voi, când fiecare îşi va
alege drumul pe care va dori să meargă, pentru a-şi făuri un
viitor cât mai bun. Plecaţi acum, pe drumuri diferite, purtând în
suflet amintiri, bucurii, satisfacţii.
Aţi
pornit împreună, formând un val pe marea vieţii. Vă apropiaţi
extrem de iute de momentul în care valul se izbeşte de stâncă şi
voi vă despărţiţi asemeni picăturilor cristaline aruncate în
mare, urmând ca fiecare să-şi croiască propriul destin.
Drumurile
voastre s-au întâlnit atunci când fiecare dintre voi avea nevoie
să se construiască, să reînveţe puterea visului frumos, să
caute răspunsuri la întrebări nerostite, să adune şi apoi să
risipească clipe, săptămâni, ani... Toate pentru ca apoi să
înţeleagă farmecul acestor ani minunaţi de liceu, făcuţi pentru
ca fiecare să îşi pregătească aripile pentru zborul maturităţii.
Vă
leagă amintiri frumoase ale unor momente care vor rămâne unice în
viaţa voastră, v-au adus împreună. V-aţi format frumos şi
iată-vă astăzi absolvenţi. Suntem mândri de voi!
Vă
dorim să fiţi puternici în lumea dezlănţuită, să înfruntaţi
cu acelaşi curaj furtunile şi să arătaţi lumii că sunteţi
construiţi pentru a fi cei mai buni. Avem încredere în voi şi
ştim că veţi reuşi în tot ceea ce v-aţi propus. Pentru că
aveţi curaj şi pentru că ştiţi să discerneţi între frumos şi
mai puţin frumos, alegând calea cea dreaptă.
autor: Mariana Gorea
