Ultimul clopotel

În luna iunie vorbim despre puterea transformațională a sfârșiturilor de liceu și începuturilor de viață.

În ultima săptămână de cursuri, pentru clasele a douăsprezecea, tradiţia şcolii cerea să se organizeze o oră festivă, numită, după cum bine se ştie, Ultimul clopoţel . La ea participă profesorii clasei, directorul, alţi invitaţi, iar dirigintele strigă pentru ultima dată catalogul şi chiar sună un clopoţel tradiţional, spre aducerea aminte a celor prezenţi. 

Pentru elevi, Ultimul clopoţel este o experienţă unică. Ultimul clopoţel se desfăşoară an de an sub semnul filmului "Liceenii". Aşa se face că în mai toate clasele răsună: "Ani de liceu cu emoţii la română/ Scumpii ani de liceu când la mate dai de greu/ Ani de liceu când ţii soarele în mână/ Şi te crezi legendar Prometeu…"

Știm cu toții cât de importantă este seara banchetului de clasa a XII-a, emoțiile care dau năvală la ultimul clopoțel, gândul că poate sunt ultimele ore când colegii cu care ai împărțit bune și rele în ultimii 4 ani sunt încă adunați în aceeași încăpere.

Cei mai frumoși ani, ai adolescenței lor, s-au încheiat și de acum încolo, ca tineri majori, vor trebui să ia viața în piept pentru a-și croi un viitor.

  

Dragii mei, doresc din suflet ca acest drum al vostru să fie presărat de cele mai frumoase flori, cel mai frumos soare să vă lumineze fiecare episod important al vieţii şi niciun nor să nu vă umbrească fericirea.

Cu siguranţă ziua absolvirii liceului este o bornă de unde puteţi privi în urmă la drumul parcurs, mulţumiţi mai mult sau mai puţin, dar pornind plini de speranţe spre viitoarele provocări.

Anii de şcoală au fost asemenea anilor de ucenicie în atelierele unor pictori. Până acum aţi învăţat să mânuiţi penelul, să îmbinaţi culorile, să le folosiţi corect. De acum fiecare dintre voi are în mână un şevalet, o pensulă şi multe culori. Depinde de voi cum vă veţi „colora” viitorul. Vă îndemn să încercaţi să pictaţi „Paradisul”. Iar dacă uneori eşuaţi sau între visurile voastre şi realitate se deschide o prăpastie, nu disperaţi, mergeţi înainte cu mult curaj şi încredere în voi. Cu siguranţă se va ivi şi podul...

Cred că în aceşti ani de liceu aţi învăţat că trebuie să vă ascultaţi inima, că reprezentaţi ceva numai prin ceea ce dăruiţi, că tot ceea ce realizaţi fără o motivare morală nu poate să dăinuiască.

Astăzi, sunteţi deja nişte mici oameni MARI. La fel de frumoşi, la fel de inteligenţi, la fel de deosebiţi. Cu siguranţă, mult mai curajoşi. Şi, uneori, cu dorinţa încăpăţânată de a rămâne copii. Câteodată chiar reuşiţi.

Astãzi, zâmbiţi! E ziua voastrã...e vremea voastrã! Va fi ușor, va fi greu, depinde în foarte mare măsură de voi să ştiţi trăi intens clipele de fericire şi să depășiți cu înţelepciune necazurile.

Emoţiile puternice de care aţi avut parte la început de drum când, speriaţi, intrați pe porţile liceului – acel necunoscut ce vă strecura în suflet străinul fior pe care abia acum îl înţelegeţi cu adevărat - le simţiţi intens acum, din nou, în inimile voastre.

Acum aţi ajuns într-un moment crucial pentru voi, când fiecare îşi va alege drumul pe care va dori să meargă, pentru a-şi făuri un viitor cât mai bun. Plecaţi acum, pe drumuri diferite, purtând în suflet amintiri, bucurii, satisfacţii.

Aţi pornit împreună, formând un val pe marea vieţii. Vă apropiaţi extrem de iute de momentul în care valul se izbeşte de stâncă şi voi vă despărţiţi asemeni picăturilor cristaline aruncate în mare, urmând ca fiecare să-şi croiască propriul destin.

Drumurile voastre s-au întâlnit atunci când fiecare dintre voi avea nevoie să se construiască, să reînveţe puterea visului frumos, să caute răspunsuri la întrebări nerostite, să adune şi apoi să risipească clipe, săptămâni, ani... Toate pentru ca apoi să înţeleagă farmecul acestor ani minunaţi de liceu, făcuţi pentru ca fiecare să îşi pregătească aripile pentru zborul maturităţii.

Vă leagă amintiri frumoase ale unor momente care vor rămâne unice în viaţa voastră, v-au adus împreună. V-aţi format frumos şi iată-vă astăzi absolvenţi. Suntem mândri de voi!

Vă dorim să fiţi puternici în lumea dezlănţuită, să înfruntaţi cu acelaşi curaj furtunile şi să arătaţi lumii că sunteţi construiţi pentru a fi cei mai buni. Avem încredere în voi şi ştim că veţi reuşi în tot ceea ce v-aţi propus. Pentru că aveţi curaj şi pentru că ştiţi să discerneţi între frumos şi mai puţin frumos, alegând calea cea dreaptă.

autor: Mariana Gorea