Prima zi poate fi atât de diferită pentru orice elev boboc..mai ales la liceu.Generațiile diferă foarte mult de la un an la altul, diferențe vizibile foarte ușor, fie ca vorbim despre comportament, îmbrăcăminte, stil de viață si lista poate continua.
Sa vorbim puțin despre anul in care am fost eu boboacă.. Îmi amintesc cum aveam atâtea emoții si nu le puteam stăpâni, știam doar câteva persoane.Pot spune ca am avut norocul sa fiu in clasa cu niște persoane geniale, chiar ma pot mândri cu colegii mei.Eram toți atât de retrași , nu intram in vorba cu colegii din clasele mai mari ,încercam sa trecem nevăzuți pe lângă oricine din liceu..Legat despre îmbrăcămintea noastră, era una adecvată de liceu, decentă ,fără machiaj strident sau lucruri cu care sa ieșim in evidență.
Speranțele erau destul de mari in legătura cu prieteniile noi cu persoanele din liceu..dar, așa tăcuți cum eram noi, nu prea am avut succes cu această dorință. Dacă cumva, ca prin miracol, venea cineva la noi, sa facem cunoștința , pur si simplu aveam impresia ca am uitat cum sa vorbim sau ne uitam numele.
Pe holuri sau in curte, mereu era o mulțime de oameni care se tot plimbau..inevitabil te loveai de cineva si nu mai știai cum sa îți ceri scuze , chiar daca nu era atât de mare problema pe cat o vedeam noi..bineînțeles din perspectiva unui boboc, era o tragedie destul de mare.. Problema era următoarea.. voiam cu toții prieteni noi , grupuri noi , dar rușinea stătea in calea noastră, in primele 4 luni de școala încercam sa fim cat mai silențioși si încercam sa nu ieșim prea mult in evidența, dar apoi am început sa ne împrietenim cu restul colegiilor , să împărtășim cat mai multe lucruri si sa formam o legătura destul de puternica.
Despre chiulit..hmm, nu prea plecam de la scoala , de frica să nu fim luați in ochi răi si cred ca așa a fost cel mai bine pentru noi.
Cât despre profesori , nu am alte cuvinte , decât cele de laudă. Din prima zi de liceu am fost încurajați sa încercăm orice , sa ne spunem punctul de vedere mereu si cel mai important sa cerem ajutor când avem nevoie. Profesorii liceului sunt calmi , înțelegători si nu ne stresează cu informații inutile si plictisitoare
Cam atât pot spune, despre experiența de boboc.. am fost cât de cuminți am putut ca sa nu cauzăm probleme , ne-am făcut prieteni destul de ușor , iar in clasa mea, cel puțin , s-au creat niște legături foarte puternice si chiar ma simt norocoasa sa fiu la acest liceu. Singurul meu regret a fost balul bobocilor..din cauza pandemiei nu s-a ținut si cred ca ăsta a fost unul dintre motivele pentru care nu am fost chiar atât de populari pe cum de doream…
Care sunt diferențele intre generațiile de boboci de la un an la altul?
Să ne gândim puțin la reținerea pe care o ai față de anumite lucruri când mergi într-un loc nou , cu atâtea persoane necunoscute și trebuie sa încerci cumva sa te adaptezi cât mai repede.
Ei bine..diferențele sunt foarte mari între ani , bobocii nu mai sunt așa de ,,rușinoși “ cum eram noi.
Încearcă sa iasă in evidența cu toate lucrurile posibile , poate învață bine , sau nu învață deloc , nu contează foarte tare cu ce iasă in evidența , ci contează sa reușească cumva sa fie in centrul atenție indiferent de cauză. Dacă cumva se lovesc de tine pe hol se uită foarte ciudat la tine, de parca tu ai fii de vină..
Legat de îmbrăcăminte , văd o grămadă de fete care încearcă sa se îmbrace in așa fel încât sa fie remarcate cât mai ușor , să fie mai sus de oricine sau alte prostii de acest gen.. Părerea mea nu ii foarte buna despre ținutele neadecvate unei școli , dar ăsta este alt subiect. Stilurile si gusturile nu se pot comenta , văd atâea stiluri noi de machiaj in fiecare pauză , încât încep sa ma întreb daca și noi trebuia sa fim aranjate ca să ne putem face prieteni sau chiar a fost mai bine așa
Văd in fiecare pauză că atrag multe priviri si intră in vorbă cu oricine , lucru pe care noi , nu l-am putut face până nu am fost familiarizați puțin cu situația.
Se observă destul de ușor cum își măresc grupurile de prieteni si sunt foarte sociabili , mereu au subiecte de discuție chiar daca vă știți de puțin timp..
Băieții îs la fel de clasici ca în fiecare an , atât ca sunt mult mai tupeiști , au tipuri foarte diferite de comportament și vor cât mai multe fetele pe lângă ei , chiar daca sunt din clasele mai mari , contează doar sa fii bine văzut de restul oamenilor.
Am putut vedea foarte ușor că sunt afectați destul de mult de părerea celorlalți si nu cred ca ii un lucru bun
Despre chiulit nu pot spune mai nimic pentru ca nu am văzutt sa plece si stau până la sfârșitul programului.
Cam astea ar fi diferențele între generațiile de boboci, faptul ca generația mea , câteva luni a fost aproape inexistentă si nu ieșeam in evidență , dar ulterior sa ne adaptăm liceului si oamenilor noi , dar prima data trebuia sa fim siguri pe ceea ce facem , generațiile care vin din urma noastră sunt exact opusul nostru , vor sa fie în centrul atenției și să fie cât mai cunoscuți.
