AME - O carte preferată de majoritatea cititorilor

Consumul substantelor interzise printre elevi si adolescenti

Mulți oameni nu înțeleg de ce adolescenții devin dependenți de droguri sau cum schimbă
acestea creierul astfel încât să ducă la un consum excesiv .Aceștia văd abuzul acestor substanțe strict ca o problema socială și îi caracterizează uneori ca având un moral slab, însă problema este mult mai complexă - această dependentă este o boală care are impact asupra creierului, iar din cauza aceasta, nu poate fi vorba doar de voința. Consumul de substanțe interzise poate atrage după sine o serie de probleme grave de sănătate, dar și neplăceri de ordin social si familial . Cel mai periculos efect secundar al utilizării substanțelor este dependența.
Haideți să aflăm împreună ce se întâmplă cu creierul nostru atunci când consumăm substanțe

interzise: Drogurile fiind substanțe chimice lovesc în sistemul de comunicare al creierului și afectează în mod direct neuronii care trimit, primesc și procesează, în mod normal, informații. Unele au structuri similare mesagerilor creierului, numiți neurotransmițători, care sunt produși în mod
natural de creier. Din cauza acestei similarități, acestea pot "păcăli" receptorii creierului și să activeze celulele nervoase să trimită mesaje anormale.
În perioada adolescenței, depresia este frecventă. Problemele de acasă, eșecul școlar, dramele
amoroase, plictiseala și confuzia se numără printre declanșatorii depresiei. De frica de a nu suferi, mulți dintre noi adolescenții ne construim un zid între partea cognitivă, intelectuală și cea afectivă. Aceștia pot părea reci, fără sentimente, robotizați. În acest caz apare consumul de droguri sau de alcool, ce vine ca un salvator să umple golul creat de lipsa emoțiilor.



 Acesta se teme să nu sufere, să nu fie părăsit și apelează la substanțele toxice pentru a-și satisface
nevoile afective deoarece are impresia că astfel deține controlul și că drogul este un prieten fidel ce îi va fi mereu alături. Substanțele periculoase la care apelează adolescentul pentru a depăși aceste momente îi întind o capcană. Îl fac să se simtă mai bine pe moment, dar cu timpul
depresia se întoarce cu simptome mult mai severe, creând un cerc vicios care determină creșterea
dozei și a frecvenței consumului . Doar imaginați-vă: consumă astăzi o doză pentru că se simte trist.
E mai bine pentru câteva ore, dar când efectul trece tristețea e și mai mare. Atunci mai ia o doză pentru că a văzut că doar așa s-a simțit bine, eventual una mai mare pentru a menține starea de bine mai mult timp. Însă când efectul va trece tristețea va fi și mai puternică. Se va instala convingerea că nu va depăși niciodată această stare și că singura șansă de a se simți mai bine este să consume aceste substanțe. Așa se instalează cercul vicios al toxicodependenței. Tânărul își oferă un moment în care scapă de confuzia caracteristică vârstei. Acesta se simte ca un ciudat datorită schimbărilor fizice și afective, așa că trăiește cu impresia că își poate controla senzațiile și își poate oferi o perioadă de stabilitate prin controlul dozei de alcool sau drog.


Anturajul este și el un factor de vulnerabilitate. Foarte rar tinerii beau sau consumă substanțe interzise pentru prima dată singuri. De cele mai multe ori aceste comportamente apar în grup și dau impresia
participanților că astfel au ceva în comun, au trăit anumite experiențe comune. Problema cea mai mare este că tinerii nu se opresc la a experimenta senzațiile oferite de alcool sau droguri ci transformă ritualul într-o obișnuință.
Părinții ar trebui să fie atenți la comportamentele copiilor, la temerile lor, la anturajul acestora. Să le ofere independență, dar și sprijin, fără a-i sufoca pentru a evita apariția dorinței disperate a tânărului de a se elibera de controlul părinților, căzând pradă controlului drogului.

autor : Mariana Gorea