- Solicitați un link
- Alte aplicații
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Deși rețelele de socializare facilitează comunicarea și accesul la diferite surse de informații, utilizarea în exces a acestor mijloace de comunicare poate atrage după sine o serie de consecințe negative în planul dezvoltării emoționale sau sociale ale adolescentului.
Aceștia ar trebui să știe că apelând în mod excesiv la comunicarea virtuală se expun anumitor riscuri. Aceste vizează atât formarea și dezvoltarea personalității acestora, cât și calitatea comunicării.
De asemenea, un alt neajuns al interacțiunii în spațiul virtual îl reprezintă riscul de a stabili relații cu persoane care își ascund identitatea sau oferă drept paravan o falsă identitate, relația în sine sau comunicarea ajungând pe o pistă falsă.
Un alt neajuns al comunicării virtuale este faptul că acest mijloc de comunicare este lipsit de emoții autentice. Emoticoanele și cuvintele scrise, nu pot înlocui limbajul non-verbal, atât de important în transmiterea informațiilor cu privire la trăirile și emoțiile celuilalt.
Existența rețelelor de socializare constituie un impact negativ asupra adolescenților, care uită de aspectele importante ale vieții.
Rețelele de socializare, cum ar fi:Facebook, Instagram, Snapchat etc reprezintă un mijloc virtual de comunicare, iar impactul acestora asupra adolescenților poate avea un rezultat nefericit, deoarece ei nu se mai bucură de lucrurile simple. De exemplu, un copil care petrece 5 ore pe zi la calculator, vorbind cu prietenii, nu își mai dorește să iasă la plimbare sau să se joace în parc, preferând statul la computer.
Totodată, sedentarismul constituie principala cauză a apariției obezității, deoarece adolescenții nu se mai îngrijesc, nu mai au un program alimentar, preferând statul la birou, decât ieșitul la aer liber. Spre exemplu, un adolescent care nu iese din casă două zile pe săptămână, nu are un program echilibrat și stă tot timpul pe Facebook, riscă să se îmbolnăvească, devenind antisocial.
Rețelele de socializare limitează gândirea adolescentului cu un stoc de imagini și informații oferite, repetate și copiate, scopul fiind ca acesta să nu se știe împotrivi manipulării. Acestea taie comunicarea adevărată și legătura ce se poate forma între persoane, superficializându-ne și izolându-ne unii de alții.
Impactul rețelelor de socializare asupra adolescenților se observă imediat. Aceștia au simptome de somnolență continuă, accese de furie neîntemeiate, instabilitate emoțională și comportamentală, încercarea de a găsi un subtitut pentru durere pe plan sentimental în tutun, alcool sau droguri, toate esențializându-se într-o depresie datorată dependenței.
Impactul rețelelor de socializare, în ceea ce mă privește , joacă un rol destul de însemnat în ceea ce sunt eu , cea de azi. Deși, aș putea afirma , într-o oarecare măsură că sunt conștientă de faptul că există o serie de minusuri aduse de aceste rețele de socializare, totuși se găsesc pe lângă toate acestea și o serie de lucruri pozitive , printre care posibilitatea de a păstra legătura cu cei dragi mie.
Aveam o perioadă în care postam foarte des pe Facebook poze și statusuri și urmăream să văd câte like-uri primesc. Majoritatea timpului îl petreceam pe Facebook . Comunicam cu prietenii, colegii și rudele . În loc să vorbesc cu aceștia la telefon sau față-n față, vorbeam pe Facebook. Comunicam cu anumite persoane zilnic pe Facebook iar față-n față nici măcar nu ne salutăm.
Pe YouTube intru foarte des, în fiecare zi, deoarece ascult muzică atunci când fac treabă pentru că altfel fără muzică nu prea am chef de nimic, câteodată chiar pentru a mă simți mai bine, atunci când mă simt tristă.
Whatsapp-ul din punctul meu de vedere este o rețea bună de socializare, nu este o pierdere de timp deoarece întru pe el doar atunci când primesc și trimit un mesaj .
Datorită acestor site-uri de socializare, nu îmi aduc aminte când a fost ultima dată când o anumită persoană a venit la mine la scară să mă strige afară, așa cum se făcea înainte ca toată lumea să între în febra rețelelor de socializare. E trist cum am ajuns “ să trăim ” mai mult în viața virtuală decât în cea reală.
autor : Mariana Gorea
Aceștia ar trebui să știe că apelând în mod excesiv la comunicarea virtuală se expun anumitor riscuri. Aceste vizează atât formarea și dezvoltarea personalității acestora, cât și calitatea comunicării.
De asemenea, un alt neajuns al interacțiunii în spațiul virtual îl reprezintă riscul de a stabili relații cu persoane care își ascund identitatea sau oferă drept paravan o falsă identitate, relația în sine sau comunicarea ajungând pe o pistă falsă.
Un alt neajuns al comunicării virtuale este faptul că acest mijloc de comunicare este lipsit de emoții autentice. Emoticoanele și cuvintele scrise, nu pot înlocui limbajul non-verbal, atât de important în transmiterea informațiilor cu privire la trăirile și emoțiile celuilalt.
Existența rețelelor de socializare constituie un impact negativ asupra adolescenților, care uită de aspectele importante ale vieții.
Rețelele de socializare, cum ar fi:Facebook, Instagram, Snapchat etc reprezintă un mijloc virtual de comunicare, iar impactul acestora asupra adolescenților poate avea un rezultat nefericit, deoarece ei nu se mai bucură de lucrurile simple. De exemplu, un copil care petrece 5 ore pe zi la calculator, vorbind cu prietenii, nu își mai dorește să iasă la plimbare sau să se joace în parc, preferând statul la computer.
Totodată, sedentarismul constituie principala cauză a apariției obezității, deoarece adolescenții nu se mai îngrijesc, nu mai au un program alimentar, preferând statul la birou, decât ieșitul la aer liber. Spre exemplu, un adolescent care nu iese din casă două zile pe săptămână, nu are un program echilibrat și stă tot timpul pe Facebook, riscă să se îmbolnăvească, devenind antisocial.
Rețelele de socializare limitează gândirea adolescentului cu un stoc de imagini și informații oferite, repetate și copiate, scopul fiind ca acesta să nu se știe împotrivi manipulării. Acestea taie comunicarea adevărată și legătura ce se poate forma între persoane, superficializându-ne și izolându-ne unii de alții.
Impactul rețelelor de socializare asupra adolescenților se observă imediat. Aceștia au simptome de somnolență continuă, accese de furie neîntemeiate, instabilitate emoțională și comportamentală, încercarea de a găsi un subtitut pentru durere pe plan sentimental în tutun, alcool sau droguri, toate esențializându-se într-o depresie datorată dependenței.
Impactul rețelelor de socializare, în ceea ce mă privește , joacă un rol destul de însemnat în ceea ce sunt eu , cea de azi. Deși, aș putea afirma , într-o oarecare măsură că sunt conștientă de faptul că există o serie de minusuri aduse de aceste rețele de socializare, totuși se găsesc pe lângă toate acestea și o serie de lucruri pozitive , printre care posibilitatea de a păstra legătura cu cei dragi mie.
Aveam o perioadă în care postam foarte des pe Facebook poze și statusuri și urmăream să văd câte like-uri primesc. Majoritatea timpului îl petreceam pe Facebook . Comunicam cu prietenii, colegii și rudele . În loc să vorbesc cu aceștia la telefon sau față-n față, vorbeam pe Facebook. Comunicam cu anumite persoane zilnic pe Facebook iar față-n față nici măcar nu ne salutăm.
Pe YouTube intru foarte des, în fiecare zi, deoarece ascult muzică atunci când fac treabă pentru că altfel fără muzică nu prea am chef de nimic, câteodată chiar pentru a mă simți mai bine, atunci când mă simt tristă.
Whatsapp-ul din punctul meu de vedere este o rețea bună de socializare, nu este o pierdere de timp deoarece întru pe el doar atunci când primesc și trimit un mesaj .
Datorită acestor site-uri de socializare, nu îmi aduc aminte când a fost ultima dată când o anumită persoană a venit la mine la scară să mă strige afară, așa cum se făcea înainte ca toată lumea să între în febra rețelelor de socializare. E trist cum am ajuns “ să trăim ” mai mult în viața virtuală decât în cea reală.
autor : Mariana Gorea
- Solicitați un link
- Alte aplicații