- Solicitați un link
- Alte aplicații
- Solicitați un link
- Alte aplicații
Părinţii joacă un rol foarte însemnat în dezvoltarea identităţii de sine a adolescentului. Ei îl influenţează începând cu alegerea rolului, orientarea profesională şi până la îmbrăţişarea unei anumite ideologii politice sau religioase. Un model pozitiv de conduită a părinţilor creşte şansele copilului de reuşită în viaţă iar în absenţa unui astfel de model acesta va avea dificultăţi în procesul de dezvoltare psihosocială.
Perioada adolescenţei este una dificilă atât pentru adolescentul supus multitudinii de schimbări, cât şi pentru parinţii săi. Aceştia pot experimenta stări diferite de bucurie, satisfacţie şi mândrie sau pot experimenta sentimente de tristeţe, teamă, pierdere sau chiar abandon asistând la maturizarea intensă şi în ritm alert a tânărului. De foarte multe ori, părinţii nu conştientizează sau refuză să înţeleagă nevoile de independenţă şi autonomie ale adolescenţilor, având dificultăţi în a accepta faptul că propriul copil se maturizează şi devine adult.
Este foarte important ca familia să înţeleagă nevoile adolescentului şi să îi dea voie să crească, să experimenteze, să se exprime şi să se afirme, călăuzindu-l într-o manieră echilibrată şi sănătoasă. Un mediu familial echilibrat, bazat pe încredere, susţinere, dragoste şi înţelegere reciprocă este extrem de important pentru ca adolescentul să depăşească dificultăţile şi solicitările specifice acestei perioade.
Climatul familial are un rol semnificativ prin modalitatea de relaţionare dintre părinţi şi copil dar şi prin tipul de relaţie dintre cei doi părinţi. O familie funcţională este bazată pe relaţii de iubire, încredere, respect şi comunicare între cei doi soţi care oferă copilului un model de relaţie sănătoasă.
Pe de altă parte, nu toţi adolescenţii sunt atât de norocoşi să aibă parte de o familie echilibrată şi funcţională. Numeroşi adolescenţi cresc în familii în care există tensiuni şi conflicte între partenerii conjugali. Aceştia au probleme de comunicare, se ceartă frecvent sau se ignoră, nu ştiu să se asculte şi nu empatizează unul cu celălalt, dau vina unul pe altul şi nu-şi asumă responsabilitatea, intrând într-un adevărat război. Această relaţie disfuncţională dintre soţi are consecinţe grave asupra adolescentului care devine victimă colaterală în acest război conjugal.
El experimentează acum sentimente de neputinţă, anxietate, culpabilitate, respingere ce pot duce la apariţia a numeroase probleme ca simptom al relaţiei disfuncţionale a părinţilor.
Ambii suferă la fel, doar că fetele mai ușor exteriorizează emoțiile (plâng, scriu poezii, încep un blog) și mai ușor apelează la un psiholog. Băieții de obicei preferă să interiorizeze suferințele, adesea ei recurg la droguri legale (alcool, nicotină) sau ilegale (cannabis, etnobotanice, spice) ca să atenuieze durerea sufletească. Sunt și tineri care aleg să facă sport (fotbal, bodybuilding, arte marțiale, gimnastică) sau dansuri – ceea ce este o modalitate sănătoasă de a învinge stresul.
Consecințele lipsei comunicării sau a problemelor în comunicare deseori sunt problemele de sănătate mintală: depresia, anxietatea, insomnia, dependențele chimice și electronice. Evident că acestea nu apar peste noapte.
Sfat pentru părinți : Niciodată nu e târziu să faci ceva pentru tine și pentru familia ta. Poți lăsa observațiile, reproșurile și argumentele (de genul ”noi pe vremea noastră”) într-o parte și să încercați să fiți cu adevărat lângă copilul vostru . Nu insistați să aflați adevărul, dacă nu sunteți gata să-l suportați. Adolescentul știe sigur că prietenii o să-l asculte și n-o să-l judece, despre părinți încă nu e sigur ce să le spună și ce nu. Aveți răbdare, exact atât cât a răbdat copilul să vă întoarceți acasă. Este dificil, dar este posibil să înveți să comunici prietenos cu copilul tău la orice vârstă.
"La adolescenţă, toţi avem impresia că suntem geniali. Dar numai imbecilii îşi păstreză această convingere toară viaţa." - Vasile Ghica
autor: Mariana Gorea
Perioada adolescenţei este una dificilă atât pentru adolescentul supus multitudinii de schimbări, cât şi pentru parinţii săi. Aceştia pot experimenta stări diferite de bucurie, satisfacţie şi mândrie sau pot experimenta sentimente de tristeţe, teamă, pierdere sau chiar abandon asistând la maturizarea intensă şi în ritm alert a tânărului. De foarte multe ori, părinţii nu conştientizează sau refuză să înţeleagă nevoile de independenţă şi autonomie ale adolescenţilor, având dificultăţi în a accepta faptul că propriul copil se maturizează şi devine adult.
Este foarte important ca familia să înţeleagă nevoile adolescentului şi să îi dea voie să crească, să experimenteze, să se exprime şi să se afirme, călăuzindu-l într-o manieră echilibrată şi sănătoasă. Un mediu familial echilibrat, bazat pe încredere, susţinere, dragoste şi înţelegere reciprocă este extrem de important pentru ca adolescentul să depăşească dificultăţile şi solicitările specifice acestei perioade.
Climatul familial are un rol semnificativ prin modalitatea de relaţionare dintre părinţi şi copil dar şi prin tipul de relaţie dintre cei doi părinţi. O familie funcţională este bazată pe relaţii de iubire, încredere, respect şi comunicare între cei doi soţi care oferă copilului un model de relaţie sănătoasă.
Pe de altă parte, nu toţi adolescenţii sunt atât de norocoşi să aibă parte de o familie echilibrată şi funcţională. Numeroşi adolescenţi cresc în familii în care există tensiuni şi conflicte între partenerii conjugali. Aceştia au probleme de comunicare, se ceartă frecvent sau se ignoră, nu ştiu să se asculte şi nu empatizează unul cu celălalt, dau vina unul pe altul şi nu-şi asumă responsabilitatea, intrând într-un adevărat război. Această relaţie disfuncţională dintre soţi are consecinţe grave asupra adolescentului care devine victimă colaterală în acest război conjugal.
El experimentează acum sentimente de neputinţă, anxietate, culpabilitate, respingere ce pot duce la apariţia a numeroase probleme ca simptom al relaţiei disfuncţionale a părinţilor.
Ambii suferă la fel, doar că fetele mai ușor exteriorizează emoțiile (plâng, scriu poezii, încep un blog) și mai ușor apelează la un psiholog. Băieții de obicei preferă să interiorizeze suferințele, adesea ei recurg la droguri legale (alcool, nicotină) sau ilegale (cannabis, etnobotanice, spice) ca să atenuieze durerea sufletească. Sunt și tineri care aleg să facă sport (fotbal, bodybuilding, arte marțiale, gimnastică) sau dansuri – ceea ce este o modalitate sănătoasă de a învinge stresul.
Consecințele lipsei comunicării sau a problemelor în comunicare deseori sunt problemele de sănătate mintală: depresia, anxietatea, insomnia, dependențele chimice și electronice. Evident că acestea nu apar peste noapte.
Sfat pentru părinți : Niciodată nu e târziu să faci ceva pentru tine și pentru familia ta. Poți lăsa observațiile, reproșurile și argumentele (de genul ”noi pe vremea noastră”) într-o parte și să încercați să fiți cu adevărat lângă copilul vostru . Nu insistați să aflați adevărul, dacă nu sunteți gata să-l suportați. Adolescentul știe sigur că prietenii o să-l asculte și n-o să-l judece, despre părinți încă nu e sigur ce să le spună și ce nu. Aveți răbdare, exact atât cât a răbdat copilul să vă întoarceți acasă. Este dificil, dar este posibil să înveți să comunici prietenos cu copilul tău la orice vârstă.
"La adolescenţă, toţi avem impresia că suntem geniali. Dar numai imbecilii îşi păstreză această convingere toară viaţa." - Vasile Ghica
autor: Mariana Gorea
- Solicitați un link
- Alte aplicații